…au mai rămas o
noapte şi o zi până când totul va fi absorbit în hăul fără sfârşit al timpului.
Decăzut din drepturile paradisului celor buni, supuşi, frumoşi, dar amăgitori
precum un Casanova malefic, lipsit de bucuria molipsitoare a copiilor inocenţi,
de căldura celor dragi, te stingi încet, în apatie, aşteptând Umbra, pe tronul
înalt şi singuratic…
..orgoliul se opune
bezmetic unei întrebări care te macină, şi, cu riscul de a l irita mai tare,
adresezi o interpelare muritorilor: „Why have you forsake me?”…
…since then, ai
numărat zilele care s au succedat lent, chinuitor, spre un deznodământ cenuşiu,
pe care, resemnat l ai acceptat…timp pierdut în zadar, deşi viaţa încă urlă în tine, pulsează nebuneşte, se opune până la
desfigurare viselor care se pierd în întunecimea deznădejdii…
…priveşti spre pocalul
de argint primit de la ea…a strâns lacrimi cât pentru 7 vieţi…le ai păstrat pe
toate, cine ştie, poate o să ţi fie sete aşteptând în purgatoriu destinaţia
finală…
…greu de descifrat
au fost tainele existenţei pe aceste tărâmuri, şi, mult prea târziu ai înţeles
semnificaţia lor…iubind, trebuie să te dăruieşti total, pe tine, să ţi laşi
cordul străpuns în fiecare zi de dorinţe, poftă de viaţă, satisfacţia pe care o
simţi când, uitându te în ochii ei, îţi vezi chipul strălucind…dar asta
presupune să laşi fără apărare suflul vital, acel colţişor lăuntric din inimă
pe care doar tu şi EL îl ştiţi…l ai adus la suprafaţă şi îţi pierzi nemurirea,
devii asemenea celor pe care îi dispreţuieşti în fiecare zi, care nu se vor
ridica niciodată la nivelul aşteptărilor tale…
…este momentul când
începi să simţi că indiferenţa omenirii te consumă, lent, ireversibil…şi, nu ai
de ales, decât să faci pactul cu Umbra care te va proteja în întunecimea ei şi
vei putea să i blestemi şi să i bântui pe aceşti common people, fiinţe ordinare…
…cel mai dureros
este atunci când un vis moare înainte să se fi sfârşit, ca o inocenţă pierdută
prea devreme…încerci să fi puternic şi să aduci un pic de lumină în atmosfera
cenuşie a lumii, dar, vai, sfârşeşti prin a fi asimilat de aceasta…dar
nu!!!,,,nu te poţi trăda pe tine…
…parcă ar mai fi
ceva de adăugat, dar nu mai este timp…a venit Umbra…
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu